Ienuparul, familia Cupressaceae, cuprinde peste 65 de specii raspandite de regula in emisfera nordica. Unele specii ajung in natura pana la 40m inaltime. Cele mai multe insa cresc sub forma de tufe.
Este poate cea mai raspandita si apreciata specie in bonsai. Foarte rezistent la soare puternic, ger, vant, ariditate.

Pozitionare:
Soare din plin, penumbra. Exclusiv la exterior. Are nevoie de ciclurile anotimpurilor. Protejati radacinile de inghet.

Udare:
Udati si lasati pamantul apoape sa se usuce intre udari. Ienuparul in special face parte din plantele ce cresc pe pantele stancoase mai aride, unde ploua des dar unde apa nu stagneaza niciodata.

Umiditate:
Si ienuparul iubeste umiditatea. Rezista bine insa si intr-un climat ceva mai uscat. Pulverizati seara si va fi bine.

Fertilizare:
In perioada de crestere (aprilie-octombrie) o data la doua saptamani. In perioada de stagnare nu fertiliza.

Sol:
Necesita, ca toate rasinoasele, un sol cu un drenaj foarte foarte bun. Stagnarea apei in vas nu este o optiune pentru speciile rasinoase. Un mixt preponderent anorganic cu granulatie minima 2-3mm este necesar.

Replantare:
O data la 2-3 ani, primavara sau la vara.
Schimbarea substratului se face cu grija, pastrand o parte din pamantul din jurul radacinilor. E sensibil la dezgolirea totala a radacinilor. Nu spalati radacinile de pamant.

Tundere:
Pastrati din foliajul verde cand tundeti. Taiati cat se impune din ramurile fine cu o foarfeca sau cleste special foarte bine ascutit. Varfurile foliajului nu se taie ci se ciupesc printr-o usoara rasucire cu varfurile degetelor, alfel zona taiata va capata o nuanta maronie.
Foliajul trebuie sa nu fie lasat sa cresca foarte dens, pentru ca partile din interior se vor usca neavand lumina si aerisirea necesara.
Ramurile tinere sunt elestice si permit modelari extreme cu ajutorul sarmei si benzii de rafie. Foliajul marunt creaza proportii ideale.